Nu imi place sa gatesc, insa azi am decis sa intru in bucatarie nu numai ca sa mananc, dar si ca sa fac ceva util. Fiind incepatoare, nu am vrut sa ma demoralizez din prima, asa ca am incercat ceva simplu: omleta.
Acum cateva luni am vazut un film care se numea „Julie si Julia“. Spre deosebire de altele, acesta are doua protagoniste, dupa cum reiese si din titlu. Julie Powell este o americanca obisnuita, cu o viata monotona. Intrigata de succesele prietenelor ei, decide sa incerce intr-un an toate retetele scrise de Julia Child in cartea „Mastering the Art of French Cooking“. Pentru a isi duce la indeplinire scopul, creeaza un blog, unde sa scrie experientele ei culinare. Cele doua povesti sunt innodate frumos, insa nu pot spune ca este filmul meu interesant. Probabil l-as caracteriza prin cuvantul dragut. Mi-a placut ca a fost inspirat din realitate si te invata ca poti iesi din monotonie; te invata sa nu ii asculti pe cei din jurul tau daca tu ai un vis si, in drumul spre indeplinirea acestuia, sa perseverezi, chiar si atunci cand nu stii cum sa fierbi un rac.
De asemenea, din acel film am invatat cat de bun este untul; de fapt il poti folosi la aproape orice, pentru ca schimba gustul mancarii si ofera o savoare deosebita. De aceea, astazi am decis sa folosesc unt pentru omleta mea. In loc de ulei, am pus in tigaie unt, iar in timp ce era pe foc, am presarat fasii subtiri de unt.
Si ce se spune in film este adevarat! Untul da o savoare aparte! Nu sunt o mare bucatareasca, am mai multe esecuri in bucatarie, insa de data aceasta untul m-a ajutat. Omleta mea a avut succes!